Concert Nigel Kennedy (Sala Palatului)/DA!

Where do I begin…

To tell the story of how greater love can beeeee…

Ballade pour Nigel, varianta fan-tastic, impreuna cu aruncat bonetica si fular pe scena de bucurie.

nk_080130035533143_wideweb__300x380

Oare ce-ar trebui sa spun? Cat de extraordinar-a fost muzica lui? Asta o poate verifica oricine, si nici nu sunt vreun critic de muzica si nici tangentiala in domeniu ca sa m-apuc de analiza pe portativ, la cheial sol. Cel mult, sunt o melomana care nu-si poate imagina o zi din viata fara muzica, care fredoneaza in metrou si cand asteapta prea mult la stop, care risca accidente rutiere ca merge cu castile-n urechi si cu capul in nori.

Dar pot sa va spun despre artistul care a urcat pe scena in seara asta, despre felul in care a tinut superbul spectacol, de TREI ore (cu pauza, dar ce conteaza?), a captat urechile, mintile si sufletele spectatorilor, si despre efectele fizice ale muzicii lui (asculti cu urechile, incep sa te doara ochii).

Si-a facut intrarea in stilul lui nonconformist si pus pe sotii, cantand la vioara in timp ce se plimba de-a lungul sirului intai, si-apoi luand-o catinel pe una din potecile care despartea sala in trei. Intr-un “tarziu” a ajuns si pe scena, si de-atunci a inceput magia. Imbracat in negru, cu o bluza larga, incheiata doar la gat, cu niste pantaloni mai scurti decat era necesar, cu freza lui inconfundabila, Nigel nu se apropia nici pe departe de imaginea scortoasa a artistului practicant de muzica culta (la min in cap l-am asociat cu figura lui Stan si cu Gopo- sper sa nu se supere😀 Eu pe ambii ii ador!). Si-a prezentat formatia la fiecare sfarsit de piesa, la inceput punandu-le porecle (astfel am aflat ca bateristul este “Mister I will think about it”, contrabasistul este “Bruce Willis”, saxofonistul este “Robert de Niro”, iar pe pianist nu l-am prins, ca inca radeam de la ultimul si n-am inteles😀 ), pe parcurs, de fiecare data inventand un alt nume sau spunandu-l pe un ton serios, ca si cand ar fi facut parte din stafful de la curtea regelui, care-anunta pompos si mandru venirea la bal a celor mai de vaza oameni din regat, iar la final, acordandu-le chiar titluri nobiliare, spre amuzamentul total al salii. Cred ca-i tare distractiv sa fii in quintetul lui. Iar el, iar el se prezenta simplu “And I’m Nigel“.

nigelkennedy460

A baut bere si ne-a urat “Noroc” – miscare sadica din partea lui, mai ales pentru unii (je) care-au alergat de le-a iesi sufletul pe nas ca sa nu intarzie, nemaiavand timp sa cumpere ceva de baut. A interpretat o piesa foarte antrenanta, compusa special pentru… vinul rosu- “Four glasses”. Dupa incetarea muzicii, chiar aveam starea de dulce ameteala si confuzie, ca dupa o degustare prelungita.

Undeva pe la mijlocul concertului, s-a dat o pauza, (dar inainte de ea, n-a cantat inca o piesa: “it’s not on our fuckin’ program but we’ll play it anyway”) in care toti ne-am repezit afara, sa mai luam o gura de aer, ca ne incinsesem rau de tot pe scaune, si sa putem schimba impresii la cald despre concert. Toti eram incantati si veseli (“Ba, muream daca ratam concertul“). Unii au si fumat (lucky bastards).

A doua parte a concertului este marcata din nou de un moment umoristic, marca Nigel. O alta piesa extrem de amuzanta, la a carei prezentare ne-a facut sa radem isteric (cum? Nu vi s-a intamplat niciodata, voua barbatilor, sa mergeti la cumparaturi cu consoarta, si sa ajungeti ca in final sa asteptati in fata magazinului “admiring the girls go by, dressed in very short skirts, that your wife should buy?” ), a fost un blues dedicat… shoppingului, piesa pe care a si “cantat-o”- un recital precipitat al unui tip ce ne povesteste cum intr-o dimineata, intr-o lenesa dimineata se trezeste, si isi da seama ca e atat de plictisitoare dimineata aia incat se decide sa ne povesteasca despre urmatoarea dimineata, tot lenesa, in care nevasta ii spune “Today we go shooopppiiing” (vocea pitigaiata i-a apartinut saxofonistului- repet, cred ca-i tare amuzant sa fii in quintetul lui Nigel), iar el se intoarce pe partea cealalta, determinand-o pe gingasa posesoare de verigheta sa ingroase (gluma) tonul, moment in care, protagonistul povestii pica intr-o reverie (“I would like to sleep/Like a sheep/ Bot not so deep“), dandu-si seama ca acest calvar s-ar putea sfarsi foarte simplu cu un “NO NO NOOOO” urlat din rarunchi!

nigelms2604_468x310

La un moment dat, una dintre persoanele cu care am impartit randul m-a intrebat cu sclipiri erotomane in ochi “Crezi ca ma vede? Crezi ca ma vede?“- si o noua obsesie s-a nascut. Dar nu-mi pare rau ca am implantat-o, am intretinut-o si o ajut in continuare sa creasca. Unele obsesii sunt bune.

Au urmat trei bisuri extraordinare, unul dintre ele ratat, pentru ca se pare ca contrabasistul nu era in tema-  “this was a very short song”, si a trecut la alta, compusa de acelasi interpret (n-am reusit sa-i retin numele), in cinstea sotiei lui (de vreo 5 ori mai mare decat el), in timp ce aceasta statea lejer pe spinarea lui.

La final, s-a despartit de noi asa cum ne-am intalnit- intr-o maniera calduroasa si umoristica, incercand sa ii faca pe cei din randul intai sa participe putin la o despartire tumultoasa, invitandu-i sa cante cu el. Nu s-a oferit nimeni. Pacat ca nu a incercat cu cei din ultimele randuri, care la un moment dat, la un solo de vioara trepidant, l-au acompaniat din fluieraturi! N-a ajuns pana la el, dar baietii aia au fost extraordinari.

Fara sa exagerez, a fost cel mai fain spectacol la care am fost. L-am intalnit pe acel Nigel, care se nascuse in capul meu, ludic, genial, plin de viata, expresiv, un om liber, care a stiut sa imbine perfect muzica buna, de calitate, cu o prezenta scenica dinamica si carismatica. Care a intretinut o atmosfera vesela si sprintara, a creat o legatura stransa cu publicul, a ras pe scena, a jucat mici feste, aproape de neperceput, colegilor de trupa. A scos untul din vioara aia, a bestializat-o acolo pe scena, in vazul tuturor, iar noi ne-am bucurat de asta. Ne-a atras in capcane melodioase, blande, care ne moleseau incet, pentru ca apoi sa inceapa improvizatii dementiale, greu de patruns de urechile noastre (“Wakeup, lazy people!”)… cam asa:


___________________________________________________________________________________________________

Cei care traiesc in apropierea mea (chiar si pe o raza de 10 kilometri), stiu ca sunt obsedata de Nigel Kennedy, in cel mai patologic si frumos sens. Odata ce am dat de muzica lui, de spiritul sau pasional si neimblanzit (:D), mi-am zis “He’s the man!”. Impreuna cu un alt armasar din inalta clasa muzicala, Misha Katz (pe care l-am admirat pentru a doua oara in cadrul Festivalului Artelor alaturi de marele pianist-magician, ale carui maini par sa aiba o viata a lor particulara si par sa transmita tot ce cuvintele nu vor reusi niciodata, Dan Grigore), reuseste sa coboare nasurile zvantate ale elitistilor (in esenta lor, la fel de limitati ca si incultii, doar ca intr-un sens acceptat si tolerat social) iar pe cele deja in pamant, ale plebei, sa le ridice pana la nivelul spiritului muzicii de calitate.

Luni, 24 noiembrie, la ora 19:00 (pe siteul blt.ro inca mai sunt bilete), nu ratati maestrul desfasurandu-se, intr-un show ce pare-se va dura 3 ore! Trei ore cu Nigel Kennedy… si-apoi pot sa ma calugaresc in liniste, facand parte din festivalul “Masters of Jazz”.

Czardas (Spirits of music- Leipzing)

Eu acum observ ca v-am dat Nigel, dar nu din ala de care trebuia (dar n-am sa-l scot), pentru ca, din moment ce concertul artistului face parte din festivalul “Masters of Jazz” (extraordinar festival, regret din nou ca nu am putut merge la toate spectacolele… a fost de vis! Ce nume colosale au putut urca pe scena!), maestrul ne va incanta cu piesele lui jazz, sub forma Nigel Kennedy Quintet.

Thus said…

Carnivore of the Animals

Inca un lucru, si cu asta imi tin gura in legatura cu mighty Nigel: tipul e cu adevarat uimitor, un artist versatil, indragostit realmente de muzica, iubind-o in toate formele ei (de la clasica, la folclorica, ajzz si pana la rock).  A interpretat cantecele Mariei Tanase (pe care o admira foarte mult), are in repertoriu piese folclorice balcanice, in genul lui Goran, insa ceva mai “sus” (sau poate-s eu pur si simplu foarte subiectiva), a adus un tribut muzical lui Jimi Hendrix, celor de la The Doors, si a cantat impreuna cu The Who (printre altele a scos un album intitulat Kafka pur si simplu su-perb- un must hear fara comentarii!). Un om pentru toate anotimpurile, strangand in suflet toate varstele. I love Nigel.😀 ♥

Inca una, pentru posteritate:

Solitude (Kafka)

4 thoughts on “Concert Nigel Kennedy (Sala Palatului)/DA!

  1. feeria says:

    Pai, motivele pentru care ar merita sa locuiesti in Bucuresti sunt destul de putine. Eu am fost surprinsa de cat de multe evenimente “cultural-artistice” (si nu numai) interesante au avut loc in toamna asta… si inca nu s-au terminat!

  2. Ana Gabriela says:

    Buna. Am fost si eu la concertul lui Nigel si sunt perfect de acord cu tot ce ai spus. Pentru ca il ador pur si simplu mi-am cumparat bilete in primele randuri -nu am auzit fluieraturile de care spuneai (am auzit in schimb vaicarelile unei pseudo-actrite de la noi care a plecat dupa vreo 15 min pentru ca acustica era groaznica si ca Nigel de fapt nu e asa de extraordinar cum spun toti pt ca nu a compus nimic!!!). Data viitoare imi iau si eu bilete normale sa stau cu ”my people” care stiu sa aprecieze frumosul.

  3. feeria says:

    Initial am regretat ca nu am facut un efort financiar (mai mare) ca sa-mi pot permite un loc mai in fata (sa vad si eu trupa la fata😀 ), insa pe parcurs, cand am vazut ce atmosfera faina era in jurul meu, am zis ca mai bine asa! Ei, eram cam greu sa auzi nebunelile din spate, dar chiar e mai misto sa stai, cum ai zis tu, “with your people”. Cat despre acea actrita… stiu ca prima data cand a venit si a concertat la Festivalul George Enescu a fost primit cu retineri (de anumite persoane de cultura…). Personal, nu dau doi lei pe atitudinile lor. Mie-mi place si basta. :))

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s