DAKINO [goes into politics] – Festivalul International de Film, 25-29 noiembrie 2008

Este prima data cand ma gandesc sa ma duc sa vad si eu ce se intampla la acest festival, chiar daca a ajuns deja la a 18-a editie. Ceea ce ma determina acum sa ii dau atentie este faptul ca anul acesta am fost la festivalul international de animatie Anim’est, festival extrem de reusit, foarte generos (multe categorii de concurs: scurt-metraj studentesc romanesc/strain, lung-metraj, videoclip, publicitate; multe sectiuni, ca de exemplu proiectii speciale (asa l-am cunoscut pe Bill Plymton, a carui creatie, “Idiots and Angels”, m-a incantat in mod deosebit), workshopuri foarte interesante- Valentin Elisei i-a invatat pe 14 tineri ca pe parcursul festivalului sa creeze cateva secunde de animatie (produsul a fost prezentat in seara decernarii premiilor- mi-a placut), conferinte cu o tematica extreem de atractiva – John Dilworth“How animation can free the subconciouss mind”, calupuri de scurt-metraje, asa zise “mozaicuri” cu selectii speciale, retrospective –  Ion Truica: in sfarsit, am avut ocazia sa il vad pe unul dintre parintii animatiei romanesti, sa-i admir creatiile, unele copilaresti, altele conceptuale, profunde), care a strans productii foarte bune, neasteptat de bune! si care m-a lasat cu regretul ca nu am reusit, desi as fi putut, sa particip la intreg festivalul. Incepusem, plina de entuziasm o cronica amanuntita a celor ce le-am vazut, insa m-am lasat pagubasa, pentru ca am vazut mult prea multe, si mi-a fost greu sa tin ritmul cu gandurile, conexiunile pe care le facea mintea.

anim-est

Anim’estul asta a avut si o valenta persoana importanta, pentru ca in sfarsit mi-am depasit lenea pretext de fapt, pentru stanjeneala de a merge singura, atunci cand nimeni nu era interesat de asa ceva. Un castig in sfera independentei, daca tinem cont ca 4 zile la rand, ultimele patru, eram un fel de mascota a evenimentului. Heil to me!

Deci, cum ziceam, am capatat incredere in festivalurile organizate la noi- neincredere pe care pana acum probabil am avut-o din prejudecata sau pur si simplu din ignoranta. Era mult mai comod sa stau cu funduletul in fotoliu, si sa ma indop pana la refuz cu animatii, cu filme deosebite, in loc sa ma deplasez si sa iau contact cu… masele (nu mai fusesem la cinema din liceu, de cand ma duceam la Elvira Popescu). Trebuie sa spun ca, prima zi la festival a fost tare grea, pentru ca

Eu sint un om de interior,
Pentru ca sint numai suflet
Si sufletul e de interior.
Sint un om de budoar, de stat intre perne,
Printre carti, printre rujuri…
Tot ce emana caldura
Si intimitate.
Pune-mă la o masa de restaurant
C-o suta de insi în jur,
Care se uita la tine
Si inghet (Marin Sorescu)

Prea multa lume, prea multa forfota, chipuri curioase, prea multa invazie in spatiul personal- fiecare avem niste granite, mai mult sau mai putin permeabile, intre care/in spatele carora, ne simtim protejati. Dar, dupa aceea, mi-a placut. Foarte mult. Cred ca din acest motiv acum ma reped acolo unde-i lumea mai multa, refuz sa ma mai multumesc doar cu sunetele timide ce ies din boxele din camera sau ale mp3 playerului, si ma indrept tot mai mult catre marea de suflete, incantandu-ma la ideea de consonanta, de vibratie comuna.

dakino-11

Asadar, cu o mica intarziere de o zi, imi plec privirea si asupra DAKINO-ului (de fapt, am mai fost la un festival de film, un festival de film asiatic, unde am vazut un film extrem de interesant, care nu-mi poate iesi din minte nici acum- “Nabi, buterfly”), care sta sub semnul politicii anul asta (Dakino goes into politics”)

Aşa cum ştiţi, DaKINO îşi consacră din acest an programele paralele filmelor cu tematică politică, păstrând tradiţia celor două secţiuni competitive – scurtmetraj ficţiune şi documentar.

Programele parelele ale ediţiei care stă să înceapă trasează câteva repere ale istoriei contemporane. „Polonia comunistă în documentarele lui Krzysztof Kieślowski” prezintă şapte documentare semnate de marele regizor între 1966 şi 1988. „Black Community in Documentaries” face o recapitulare a momentelor importante traversate de comunitatea afro-americană din anii 60 pînă azi. „Carte Blanche à la Semaine de la Critique”, organizat împreună cu secţiunea „Semaine de la Critique” a Festivalului de la Cannes, prezintă filme cu un pronunţat acroşeu social-politic din ultima selecţie a Cannes-ului. În fine, “DaKINO Goes Into Politics – Filmele lor, lumea tuturor” aduce la Bucureşti 11 lungmetraje despre lumea în care am trăit sau trăim, în care trăiesc alţii sau vom trăi poate şi noi. Din acest program select de filme aproape exclusiv în premieră fac parte documentarul elveţian “La Forteresse” de Fernand Melgar (Golden Leopard of Tomorrow – Locarno, 2008), “Dioses” de Josué Méndez sau „The Land of Legends” de Rahim Zabihi, lansate şi ele în acest an la Locarno, clasicul dar încă savurosul “Mesagerul”, realizat de rusul Karen Shahnazarov în 1986, sau “Secrecy” (de Peter Galison şi Robb Moss), un documentar despre secretele guvernamentale americane, lansat în acest an la Festivalul Sundance. Din acelaşi program fac parte şi trei lungmetraje coproduse de China şi lansate la Cannes, respectiv Berlin, unde au participat în Competiţia Oficială. Este vorba despre “Summer Palace” (2006) de Lou Ye, “Lost in Beijing” (2007) de Li Yu şi “24 City” (2008) de Jia Zanghe.

Pentru cei interesati de politica, festivalul rezerva suprize si teme de dezbatere destul de interesante… Il vom vedea si pe Kusturica, cu productia “Maradona”, sărbătorind 40 de ani de la revoltele din 1968, dar şi pe una dintre cele mai populare  personalităţi ale tuturor timpurilor“.

Festivalul va fi compus din doua sectiuni: “Competitia de Scurtmetraje, Competitia de Documentare si Programele Paralele. Prima mentionata va cuprinde doua categorii: fictiune (incluzand si animatia) si film documentar, iar in cadrul programelor paralele vor rula filme destinate publicului larg, pelicule premiate cu distinctii importante la alte Festivaluri de renume si alte momente speciale pregatite de organizatori. Aceste filme nu vor intra in competitie.”

Acum incercam sa scriu programul, dar pe cuvant daca-l gasesc pe siteul ala (care, bytheway, nu-mi place!)!o_O Noroc cu SapteSeri! Aici e programul complet!

Program complet care la o privire mai atenta se opreste brusc la ziua de joio_O. Nu mai pricep nimic. Sper sa fiti mai descurcareti decat mine.

De asemenea, se pare ca DaKINO 2008 va invita la primul cinematograf cu tehnologie digitala din Romania I’auzi, bre!


_________________________________________________________________________________________

Intorcandu-ma putin la Anim’est, mai jos este un filmulet scurt-metraj, Berni’s Doll, apartinand francezilor, care a concurat in cadrul festivalului. Este foarte interesant (si extrem de amuzant😀 ) atat ca subiect cat si ca modalitate de realizare.

Imi pare rau ca trebuie sa pun linkul catre filmulet, insa se pare ca wordpressul nu stie decat de YouTube (?); nu inteleg. Ma depaseste.

Berni’s Doll

Au mai fost multe multe altele foarte reusite, pe care, din pacate, nu le-am gasit pe internet…

Iar aici este videoclipul castigator, Heart’s a Mess (Gotye)– Brendan Cook- foarte faina melodia!

4 thoughts on “DAKINO [goes into politics] – Festivalul International de Film, 25-29 noiembrie 2008

  1. feeria says:

    Nu stiu nimic de Ogilvy, insa mi-a placut festivalul de la un cap la altul- de la organizare (inclusiv siteul) pana la creatiile selectate si prezentate! La anu’-mi iau concediu special in acea perioada.😀

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s