(chestiile politiste) “Pentru ca …”

In timp ce ma bucuram meschin ca acel CINEVA care a indraznit sa ascunda pachetul de tigari de mine nu s-a dovedit destul de abil incat sa intreaca intuitia mea sherlokiana, mi-a venit in minte regula de aur a oricarui detectiv: “Cauta indiciul acolo unde crezi ca infractorul s-a gandit ca tu nu ai cauta”.

detective

Trebuie sa recunosc ca infractorul cu care ma confrunt se dovedeste din ce in ce mai priceput in a ma induce in eroare. Ba chiar a inceput sa fie distractiv- e un fel de nou joc social ale carui reguli au fost acceptate tacit (gasesti pachetul, te las sa fumezi 2 tigari- multumesc!), si care transforma bucataria intr-o adevarata “crime scene”. Mai urmeaza sa ne cumparam si costume si toata treaba capata conotatii chiar dubioase.

De exemplu, acum patru seri, cred, dupa ce imi arsesem creierii in focul creationist si singurul miros de fum pe care mai doream sa-l adulmec era acela de tutun incins, m-am repezit in bucatarie, stiind ca acolo ma asteapta cumintel un pachet de tigari aproape plin. Desi in mod normal bucataria imi pare mica si neincapatoare- mai ales cand incerc sa si fac ceva acolo- acum deja ma depasea intinderea ei,ย  toate sertarasele, dulapioarele, cotloanele in care trebuia sa caut dupa un pachetel micut, dreptunghiular si alb. De obicei ma opresc in prag si incep sa inspectez imprejurimile; nu ma arunc aiurea sa intorc tot locul cu fundul in sus. Silentiozitatea conteaza! Primesc bonus (+1 cui in cosciug) daca ma fac neauzita si fug cu prada inainte sa fiu reperata.

De data asta turul de ochi facut mi-a confirmat ca infractorul isi cizelase tactica. Am trecut in revista cele mai ciudate locuri in care am gasit pana acum pachetul: cuptor, sub o tigaie, sub fata de masa, pe frigider, intr-un ibric. Exercitiul de memorie nu m-a ajutat cu nimic. Dupa vreo 10 minute petrecute controbaind peste tot, ma uit pe masa si ma cuprinde un ras aproape isteric cand vad unde s-a gandit infractorul sa asunda arma crimei: in pachetul de servetele, chiar la vedere, acolo sub nasul meu, acolo unde nu m-as fi gandit, exact!, sa caut! A trebuit sa recunosc genialitatea faptei, asa ca a am luat in loc de doua doar o tigara.

detective3

Jocul asta a coincis cu intrebarea directa a Teroristei, anume “Voua de ce va plac romanele politiste?”. Pai, in afara de faptul ca eu insami ma vad ca un fel de detectiv, care incearca sa puna cap la cap indicii, sa formuleze ipoteze, sa faca liste de suspecti, si apoi sa porneasca la descoperirea “adevarului” (orice-ar insemna asta), inclinatie combinata cu o usoara tendinta catre voyeurism, pentru ca:

  • ma atrage ideea ca scriitorul trebuie sa gandeasca intreaga poveste din doua perspective complet diferite: a criminalului care o comite si nu vrea sa fie prins, si a detectivului care incearca din toate puterile sa il deconspire;
  • a crea un fir narativ coerent, dar care sa se incalceasca destul incat cititorul sa nu poata anticipa dezlegarea lui, si in acelasi timp care sa provoace acea reactie de surpriza finala “uau! deci asta era!”ย  este destul de greu, si daca reuseste fara ca cititorul sa aiba senzatia ca intr-un fel sau altul autorul a cam scaldat-o ca sa-i iasa scena finala, atunci un roman politist este chiar un deliciu intelectual;
  • daca intriga este destul de bine inchegata, este destul de credibila si in acelasi timp destul de complexa incat sa-l faca pe cititor sa-si doreasca elucidarea enigmei, atunci timpul petrecut cu cartea in brate merita fiecare minutel;
  • de obicei, imi plac cartile scrise la persoana I, iar daca e vorba de o carte polistista, asta imi da ocazia sa am acces la strategia cognitiva, logico-deductiva prin care detectivul ajunge sa descopere indiciile si sa le coreleze=> imi place sa cunosc felul in care functioneaza minti, in general;
  • o carte politista imi da ocazia sa contribui si eu, chiar daca fabulatoriu, la scrierea ei, pentru ca mintea imi lucreaza in acelasi sens cu a personajului detectiv- identificarea e completa;
  • uneori incerc sa o iau inaintea detectivului;
  • cartile politiste (bune, ca orice carte buna) pot determina schimbari de perceptie. Te pot invata ca lucrurile din jur nu sunt simple fenomene izolate, si ca legatura dintre ele nu trebuie decat descoperita- pentru ca ea exista oricum. Pentru oameni care au tendinta de a privi viata “la modul general”, e o treaba interesanta sa inceapa sa sesizeze si detaliile, acele mici detalii uneori fara insemnatate;
  • pentru paranoici sunt contraindicate;
  • antreneaza “muschiul mental” (Nemira).

Arthur Conan Doyle si Agatha Christie (in curand si Rodica-Ojog Brasoveanu). De curand am cumparat cele doua volume din seria “Berlinย  Noir”, dar inca nu am dispozitie pentru ele. Acum sunt prinsa in lumea hermafroditilor experientialisti care se joaca de zor cu posibilitatile pe care le ofera propria sexualitate. Weird.o_O

coperta1

columbo1

Imi plac si filmele polististe- nu, serialele. Mi-au placut la nebunie “Columbo” si “Hercule Poirot”, mai ales pentru ca prezinta doua ipostaze diferite ale detectivului genial si modalitati diferite de a ajunge acolo unde trebuie, adica la criminal. Columbo folosea tactica de manipulare a Diavolului din “Avocatul diavolului”- “They’ll never see me coming”- infatisarea lui nu ii facea pe suspecti sa suspecteze ca s-ar afla si altceva in spatele ochiului sasiu din sticla, iar “jocul de-a prostul” era poirotmodalitatea perfecta de a se infiltra acolo unde n-avea ce cauta, descoperind astfel tot felul de secrete (cu inocenta aluia care nu stie, si trebuie sa i se explice). Poirot tinea la timpurile in care traia, clar. Mustacioara aia nu se lasa taiata si franjurata sub nici o forma. Mintea lui era ca un tais de bisturiu- precisa si necrutatoare-, iar claritatea deductiilor facea ca pistele detectiviste sa devina vizibile si usor de urmarit. Nu stiu pe care-l prefer. Pe manipulativul de Columbo sau pe scepticul si meticulosul Poirot. Cred ca raman la Sherlock Holmes (inca mai pastrez ceva din farmecul primei mele carti politiste citite- “Cainele din Baskerville”).๐Ÿ˜€

Imi plac si jocurile de genul asta (cum este, de exemplu, clasicul Sleuth, despre care am mai vorbit pe la inceputuri), si alte filme pe care le-am mai vazut, si despre care am mai scris aici (inslusiv si mai ales parodiile) E o intreaga industrie, care poate fi exploatata cu mare usurinta, pentru ca asemeni romanelor/filmelor de dragoste siropoase, romanele/filmele politiste pot fi in egala masura geniale sau jenante, asa ca acopera o plaja larga de preferinteย  (si capacitati ale) publicului.

15 thoughts on “(chestiile politiste) “Pentru ca …”

  1. misto!!! ai un mod subtil de a ma face sa rad asa, cu noaptea in cap (e 10.29 am)๐Ÿ™‚ sa inteleg ca te vei lasa definitiv de fumat sau, dimpotriva, placandu-ti jocul de-a “crima”, vei continua sa fumezi numai de dragul jocului? ร  propos, eu sunt fana neconditionata a lui Sherlock Holmes, la un moment dat eram obsedata (am opera integrala, atat cartile cat si dvd-urile cu serialul bbc) si imi place si Poirot la nebunie.
    deci o postare foarte pe gustul meu๐Ÿ˜‰
    mai e zapada acolo la voi? mai e feeric?๐Ÿ™‚

  2. feeria says:

    Ma bucur ca te-am facut sa zambesti si ai citit ceva ce te-a interesat!
    Pfff, am incercat mai prin toamna, si chiar reusisem, dar cand lucrez parca merge mai bine cu tigara-n mana!๐Ÿ˜€ Joculetul e amuzant rau, si ma face sa “lupt” pentru alea 2-3 tigari pe zi.๐Ÿ˜€ Uneori, cand ma gandesc ca trebuie sa cotrobai prin toata bucataria, mi se si ia pofta de fumat.

    Si eu am avut o perioada serioasa in care eram innebunita dupa Holmes. Cand eram mica ma foloseam de chitantierele maica-mii, ii luam si dosarele din carton si le faceam tuturor vecinilor din bloc cazier. Le luam semnalmentele, ii urmaream, scriam ce faceau.๐Ÿ˜€ Ca un fel de Dale Cooper in copilarie, doar ca eu nu aveam reportofon.

    Cat despre iarna… acum e soare iar zapada se topeste.๐Ÿ˜ No fun!!!

  3. feeria says:

    Toti se amuzau pe chestia asta. Nu intelegeau ce faceam ore in sir pe balcon sau la geamul camerei (dadeau spre intrarea principala in bloc, acolo unde se intamplau lucrurile interesante), scriind.๐Ÿ˜€ Cel mai amuzant era cand aveam “munca de teren”. Eram “angajata” de gastile de prieteni sa-i spionez pe altii.

    Inca mai cred ca as fi fost un detectiv sau un criminalist bun.๐Ÿ˜€

    Ca tot mi-ai starnit pofta cu Conan si Holmes, am gasit ceva taaare tentant: “The complete illustrated novels – Sherlock Holmes”- cred ca vor fi ale mele!

  4. feeria says:

    Gata, am comandata-o!๐Ÿ˜€ Mersi, coreamor.
    Cand eram crizata cu Twin Peaks am dat peste un blog dedicat exclusiv audiobooks-urilor (free), iar acolo am gasit teatru radiofonic Aventurile lui Sherlok Holmes: http://audiobookcorner.blogspot.com/2008/12/ultimate-sherlock-holmes.html

    Mi-am descarcat o parte din emisiuni. Abia astept sa le ascult!

    Tipografie brasov, daca ma uit la anumite posturi pe care le-am scris, clar ajung si eu la concluzia asta.๐Ÿ˜€

  5. A fost la un moment dat un serial politist cu unu care tot “freca” in mina niste “bile”(fara vreo aluzie explicita).Initial am zis ca-i Columbo sau poate Kojak dar cred ca nu e vorba de niciunu…:-?

  6. feeria says:

    Daaaa! Frecatorul de bileeee!! Voiam sa scriu despre el dar nici eu nu mai stiu cum il cheama, si mai era si Jessica Fletcher- “Murder: she wrote”. Si “Maddie si David” mi-a placut la nebunie.๐Ÿ˜€

  7. feeria says:

    Unde e infatisarea de closca simpatica si blanda? Oricum, daca la 84 de ani inca mai joci, inseamna ca timpul te iubeste, chiar daca nu te ocoleste.

  8. hehehe si pentru mine Cainele din Baskerville a fost prima carte de gen. Eram destul de mica si sperita de bombe, iar cartea asta mi-a pus capac. Mi-a fost asa de frica incat mi-a luat o luna sa o citesc. Imi era foarte frica si nu puteam citi prea repede, de frica sa nu mi se intample si mie ceva rau. In acelasi timp eram foarte curioasa sa vad ce se intampla
    Am recitit-o dupa ceva ani si m-am amuzat copios pe seama ei si gandindu-ma la cat de fraiera eram pe vremea aia.

  9. feeria says:

    Ce idee buna, Alyna! In timp ce astept seria ilustrata a povestilor cu Sherlock Holmes, am sa recitesc Cainele.๐Ÿ˜€ Sunt si eu curioasa cum il voi primi dupa atatia ani de la prima citire.

  10. Hello Web Admin, I noticed that your On-Page SEO is is missing a few factors, for one you do not use all three H tags in your post, also I notice that you are not using bold or italics properly in your SEO optimization. On-Page SEO means more now than ever since the new Google update: Panda. No longer are backlinks and simply pinging or sending out a RSS feed the key to getting Google PageRank or Alexa Rankings, You now NEED On-Page SEO. So what is good On-Page SEO?First your keyword must appear in the title.Then it must appear in the URL.You have to optimize your keyword and make sure that it has a nice keyword density of 3-5% in your article with relevant LSI (Latent Semantic Indexing). Then you should spread all H1,H2,H3 tags in your article.Your Keyword should appear in your first paragraph and in the last sentence of the page. You should have relevant usage of Bold and italics of your keyword.There should be one internal link to a page on your blog and you should have one image with an alt tag that has your keyword….wait there’s even more Now what if i told you there was a simple WordPress plugin that does all the On-Page SEO, and automatically for you? That’s right AUTOMATICALLY, just watch this 4minute video for more information at. Seo Plugin

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s