In another woman’s shadow

Il cunoastem pe domnul sarmant,  inteligent, misterios, complex si complicat in acelasi timp. Vine saptamana oarba. Fermecate de privirea lui hipnotica, insistenta si in acelasi timp detasata, ca si cand ne-ar transmite: “sunt nebun dupa tine, dar as putea avea oricare alta femeie”, ne abandonam in bratele lui protectoare, ne pierdem mintile in hatisul incalcit al istoriei lui de viata.

________________________________________________________________________________________________________

rebecca

Joan Fontaine (frumoasa, delicata, expresiva Joan Fontaine) joaca rolul unei tinere care se casatoreste dint-o inflacarare de moment cu un nobil enigmatic, Lawrence Olivier, urmand sa se stabileasca la resedinta acestuia,  impozanta si sumbra casa Manderley. O fata simpla, modesta, atat de fireasca in rolul ei feminin este pusa in fata fantomei fostei sotii de Winter, Rebecca, in jurul careia plana mitul femeii perfecte, ideale: frumoasa, fermecatoare, manierata, eleganta. Prezenta Rebeccai in casa Manderley, in amintirea si sufletele celor care au roit la un moment dat in jurul ei, era la fel de palpabila ca si atunci cand inca era in viata. Pe masura ce actuala doamna de Winter incearca sa se acomodeze cu noul ei rol, sa se integreze in acea fantasma colectiva a perfectiunii si doliului etern, afla aspecte din ce in ce mai ingrijoratoare despre familia bizara in care tocmai a intrat.

—————————————————————————————————————————————————————————

Rebecca este una dintre capodoperele lui Hitchcock. Doua ore si un pic de mister, intriga bine conturata, joc actoricesc excelent. Pe langa prestatia impecabila a Joanei Fontaine (care-mi place foarte mult pentru usurinta cu care lasa sa transpara emotiile pe chipul ei, pentru cat de natural ii vine sa fie… naturala intr-un film), sarmul evident al lui Lawrence, am remarcat rolul, desi stereotip, al cameristei ciudate, devotata complet stapanei ei. Judith Anderson este foarte convingatoare. O ajuta din plin faciesul dar si calitatile actoricesti.

ja-judithanderson-rebecca-profile

Am remarcat-o si pe Gladys Cooper in rolul micut si fugar, dar de ajuns cat sa-mi ramana in cap, al Beatricei Lacy, prietena de familie cu

domnul de Winter. De asemenea, si Reginald Denny mi-a atras atentia desi in mod normal tipologia lui masculina (un pic dandy, un pic manipulativ) ma lasa rece pana acum.

denny_workshop_1d_750

gladys_cooper

Imi place foarte mult felul in care incepe filmul…

Last night I dreamt I went to Manderley again. It seemed to me I stood by the iron gate leading to the drive, and for a while I could not enter, for the way was barred to me. Then, like all dreamers, I was possessed of a sudden with supernatural powers and passed like a spirit through the barrier before me. The drive wound away in front of me, twisting and turning as it had always done. But as I advanced, I was aware that a change had come upon it. Nature had come into her own again and little by little had encroached upon the drive with long tenacious fingers, on and on the poor thread that had once been our drive. And finally, there was Manderley, Manderley, secretive and silent. Time could not mar the perfect symmetry of those walls. Moonlight can play odd tricks upon the fancy, and suddenly it seemed to me that light came from the windows. And then a cloud came upon the moon and hovered an instant like a dark hand before a face. The illusion went with it. I looked upon a desolate shell, with no whisper of a past about its staring walls. We can never go back to Manderley again.

Filmul este ecranizarea romanului lui Daphne du Maurier (tare mi-ar placea sa-l citesc).

__________________________________________________________________________________________________________________

two_mrs_carrolls_ver91

Sally (Barbara Stanwyck) se indragosteste si ea ireversibil de un artist nonconformist, intruchipat de Humphrey Bogart, care, la randul lui, a pierdut o sotie, pe care a indragit-o, se pare, foarte mult, si din care facuse obiectul lui de studiu. In urma casniciei lor curmate in mod dramatic, a ramas o fetita, foarte inteligenta si matura pentru varsta ei, care se ataseaza imediat de noua doamna Carroll.  La un moment dat, apare in scena o alta femeie, destul de diferita fata de prietenoasa si calduroasa Sally, care incearca si chiar reuseste sa-l seduca pe Geoffrey, insa fara a sti ce declanseaza in el, odata cu trezirea acestei pasiuni.

————————————————————————————————————————————————————————————–

Barbara are un gen mai aparte de frumusete, in stilul Barbara Streisand- nu se incadreaza in canoane, dar totusi are ceva placut si atragator. Poate sasaitul si accentul, poate privirea putin piezisa, cine stie in ce consta farmecul acestei femei.

bab

Pe Bogart l-a prins rolul abia in partea finala a filmului, cand a iesit la iveala latura lui intunecata si i-am recunoscut una dintre privirile lui: reci si neinduratoare. Alexis Smith, in schimb, intruchipeaza foarte bine modelul femeii fatale- si potential letale-, aroganta, infatuata, care te enerveaza destul de mult incat sa-ti doresti sa o cuceresti. Scenariul este oarecum banal, nu este cea mai stralucita productie cinematografica a genului, insa te tine destul de curios sa afli care-i treaba cu acest pictor si cu aceasta fosta sotie a lui.

alexissmith05

The Two Mrs. Carrolls (1947)

___________________________________________________________________________________________________________________

Un alt film, despre o femeie in a carei umbra stau de data aceasta trei barbati, este Laura. Mai multe despre film in acest articol fain scris, care mi-a si inspirat azi vizionarile si postul.

Interesant cum filmele despre femei (Laura, Carroll, Rebecca- deocamdata, pana imi amintesc si altele), sunt de fapt filme despre amintirile acelor femei, care coplesesc prezentul altora. Probabil admirativ, se poate vorbi abia la trecut.😀

Oricum, partea frumoasa la aceste trei vizionari a constat in urmarirea a doua povesti similare, cu deznodaminte diferite, si a uneia care dadea bataie de cap barbatilor. Ma declar multumita.

5 thoughts on “In another woman’s shadow

  1. Ohhhh…. Tocmai m-ai scos din depresie… ADOR filmele vechi.. Cand ajungi la Cary Grant, sa-mi spui, ca-s deosebit de interesat.. Iubesc filmele acelea in care jocul actoricesc era ceea ce crea atmosfera, nu ca acum, efectele speciale…

  2. feeria says:

    Da!! Imi mai placea si tehnica de filmare, cu cadre lungi, “rabdatoare”, ca sa te bucuri de expresia actorilor, sa percepi schimbarile de tonalitate, de atitudine. Sunt multe lucruri care-mi plac la filmele vechi…

    Cat despre Cary Grant, de curand am vazut filmul “Arsenic and Old Lace”, o comedie neagra despre doua batranele simpatice care aveau obiceiul de a-si lichida partenerii, iar Cary face parte din aceasta familie interesanta, pe care o reviziteaza cu prilejul casatoriei lui. Atunci descopera ce maini criminale l-au crescut.😀 E fainut, desi Grant nu joaca exceptional, nu l-o prins rolul.

  3. Si “To catch a thief”, “Bringing up Baby”… Oh, si le colectionez cu sufletul la gura…
    Desigur, alaturi de Jack Lemmon, Mathaus, Rudy Valentino, si altii.. Arsenic & Old Lace l-am vazut candva, dar nu-mi mai aduc aminte exact toata actiunea… Noroc ca-l mai am…😛

  4. feeria says:

    Aaa da, “To catch a thief”!!
    Eu, “I confess” (si asta-i fain, al lui Hitchcock), sunt fana Bogart.😀 He really gets me.

    Pai mare noroc, e dragut de revazut! Usurel, simpaticut, fara pretentii.

    Plimbandu-ma pe un site, dupa mai multe informatii despre nu film, am mai gasit ceva interesant, The Spiral Staircase. Abia astept sa-l am sa vad cum e.

    Ma bucur tare ca mai sunt oameni care indragesc filmele astea prafuite… Nu trebuie sa ma gandesc ca am 50 de ani ca sa-mi placa. :))))

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s