Leapsa dupa Zamolxis

Cu mare intarziere si multe scuze, leapsa de la Zamolxis:

1. Cand ti s-a-ntamplat ca lectiile invatate de la cei vechi sa contribuie la succesul tau?

In momentul asta nu-mi dau seama. N-am parcurs un drum atat de important pana acum sa pot spune ca succesul- oricare-ar fi el- s-a sprijinit pe anumite lectii de viata transmise de cei incaruntiti si intelepti. Inca nu am o notiune foarte clara a succesului- ce-ar insemna pentru mine asta. As putea vorbi de succesul academic (?) dar e prea plictisitor.

2. Daca ai putea invita un mare clasic la cina, cine ar fi si de ce?

Acum sunt in perioada Poe, e toamna, frig, asa ca pe el l-as invita. Tare mi-as dori sa ma uit in ochii tristi si visatori, si sa deslusesc izvorul melancoliei lor. Nu cred c-am vorbi prea mult… 😀 dar pana la urma, cine are nevoie de cuvinte pe o vreme ca asta?

3. Cine-i cea mai influenta persoana in viata ta?

Nu-mi dau seama. Persoane influente au fost multe, dar la vremea lor.  Acum, momentan, nu e nimeni.

4. Care-i ambitia ta secreta?

N-am “ambitie”, am vise, planuri. Diferenta ar fi ca ambitita e ceva de care tii cu orice pret, cu incrancenare, si “cere” o comparare cu altii. Planurile mai pot fi modelate/modulate, adaptate. Visele raman ca niste puncte de reper; pe ele nu le modific.

5. Pretul gloriei?

Ce e “gloria”? N-am o definitie pentru acest concept, nu mi-l pot reprezenta.

6. Greci sau Romani?

Nu pot face o alegere clara pentru ca reprezinta ipostaze si moduri de abordare diferite a evolutiei umane. Cred ca in adolescenta as fi ales grecii- varsta intrebarilor, descoperirilor, argumentelor si reflectiilor, acum parca sunt mai tentata sa-i aleg pe romani- action! Action! 😀

One thought on “Leapsa dupa Zamolxis

  1. Eu l-as invita pe Poe la mine la facultate… am de vreo doi ani asta in cap.
    Sa vada campusul intr-o zi rece si ploioasa de toamna, cladirile alea in degradare, in unele plouand… si stolul de corbi facandu-si de cap.
    Si daca tot facem spiritism, sa il aduca si pe Bacovia.

Leave a comment