Calatorie spre centrul Sinelui. O calatorie de basm (I)

  • I. Traversare. Viata noastra, asa cum o stiam, se schimba brusc, de multe ori dintr-o intorsatura misterioasa a destinului, aducandu-ne intr-un punct critic necesar pentru o evolutie ulterioara… Traversam, asadar, pragul. Pasim pe taramul fascinant dar si primejdios al transformarii, acolo unde ne asteapta fiare, lighioane, pericole de neimaginat; cunoastem o lume construite dupa reguli magice, in care ajutoarele
  • II. Intalnirea. Baba Iaga abia ne-asteapta sa luam lumina, Vrajitoarea cea Rea din Vest inca tanjeste dupa pantofii rosii, Barba-Albastra inca nu si-a terminat colectia abominabila de sotii iar casute din turta dulce e la fel de ademenitoare ca si in urma cu doua secole,. Ne intalnim cu ele, si in acelasi timp ne intalnim cu noi insine;
  • III. (Confruntarea si) Victoria. Vrajitoarele au murit, iar pe noi ne asteapta…
  • IV. Sarbatoarea. Implinirea de Sine.

Daca am fi un Erou de Basm, si sunt sigura ca la un moment dat chiar am fost, iar unii dintre noi inca isi mai joaca rolul, acestea ar fi etapele, incercarile pe care ar trebui sa le parcurgem astfel incat sa ajungem pana la finalul fericit- pentru ca una din caracteristicile si frumusetile basmului este aceea ca finalul este intotdeauna fericit!

Sheldon Cashdan foloseste teoria Sinelui pentru a contura, in cartea sa “Vrajitoarea trebuie sa moara”, o psihologie a basmului mai aproape de problematica reala pe care acesta o scoate la suprafata si mai aproape de functia terapeutica si de aplicabilitatea lui concreta. Deoarece se refera in primul rand la felul in care basmele influenteaza viata copiilor, Sheldon priveste basmele din perspectiva luptei pe care acestia o dau pentru a rezista anumitor tentatii, denumite “pacatele copilariei”, astfel incat sa castige o imagine de Sine pozitiva, considerandu-se demni de iubirea parintilor. Copiii invata de foarte timpuriu ca trebuie sa fie si sa se comporte in anumite feluri astfel incat sa primeasca atentie si afectiune, dar, inevitabil, nu se pot ridica mereu la acele asteptari, asa ca apar conflictele interioare, tendintele mai putin pozitive, carora de cele mai multe ori cedeaza si care ulterior le incarca sufletele cu multa vinovatie si cu sentimentul profund al esecului. “Nu pot fi un baiat bun!”.

Prin basme, copiii se pot identifica cu un erou care are si el slabiciunile sale (Pinocchio, cel lenes si mincionos, Alba-ca-Zapada cea neascultatoare) sau lipsurile sale (Cenusareasa) dar care iese invingator din lupta impotriva fortelor raului. Exista o identificare cu eroul si o contraidentificare cu personajul negativ, cel mai adesea vrajitoarea. Identificarea acceseaza dorinta constienta a copilului de a incerca sa depaseasca greutatile si sa fie bun. Contraidentificarea acceseaza latura lui ascunsa, distructiva, agresiva, care contine toate acele porniri pe care trebuie sa si le infraneze (de multe ori, si-aici intervine problema, fara sa inteleaga de ce!).

Aceasta scindare foarte clara a binelui de rau isi are originile psihologice in perioda de clivaj al Eului, atunci cand copilul trebuie sa interiorizeze in egala masura imaginea “mamei bune”, cea care este mereu disponibila si mereu aproape pentru a satisface nevoile bebelusului, si imaginea “mamei rea”- o mama constrangatoare, care nu raspunde mereu solicitarilor copilului. In basme, lumea buna si lumea rea este de cele mai multe ori foarte clar delimitata. Nu exista dubii iar daca uneori cele doua se intrepatrund, e doar pentru a reflecta putin din complexitatea cromatica a vietii, ce nu poate fi redusa la alb si negru.

Intr-o lume in care din toate directiile vin reguli si norme, pe care chiar adultii le incalca sau care sunt contradictorii, copiii au nevoie de un cadru de referinta clar, bine delimitat, in care sa exploreze diferite stari, emotii, alegand dupa bunul plac daca sa lupte pentru victoria Sinelui ori sa-si consumedin energia negativa.

Ajutoarele care intervin sunt asociate cu resursele pe care, uneori pentru ca nu le vedem in noi insine, le proiectam in exterior, facandu-le  (mai) accesibile. Ele pot fi redate sub forma unor amulete- o metafora pentru obiectele tranzitionale care fac acceptabila si suportabila adaptarea copilului la noul statut de fiinta independenta de mama, cu nevoi, emotii si senzatii proprii- sau sub forma unor fiinte magice, cu puteri miraculoase.

In mare, acestea sunt principiile de la care pornesc intelegerea si utilizarea basmelor in viziunea lui Sheldon. Pe parcursul cartii, autorul nu ezita sa prezinte viziunea psihanalitica, care avea/are in centrul interpretarilor satisfacerea pulsiunilor sexuale, ori cel putin exprimarea lor.

Un exemplu, inainte de a incheia prima parte din prezentarea prelungita a unei carti-eveniment pentru domeniul psihologic din Romania, alaturi de publicarea cartii “Fabulele Duss” a insesi Louisa Duss.

“A fost odata ca niciodata o regina care sedea la fereastra cosand in miezul iernii, cand fulgii de nea cadeau din cer usori ca niste pene, iar cercevelele ferestrei erau din abanos. In timp ce cosea privind pe geam, isi intepa degetul cu acul si trei picaturi de sange cazura pe zapada. Cand vazut ce frumos arata rosul pe zapada, ea isi spuse: “De-as avea un copil alb ca zapada, rosu ca sangele si negru ca abanosului cercevelei de la fereastra…”

Nu mult dupa aceea, regina dadu nastere unei fetite a carei piele era la fel de alba precum zapada, ale carei buze erau rosii precum sangele si al carei par era negru ca abanosul. Ea ii puse numele de Alba-ca-Zapada. Si regina muri la nastere”

Cati dintre voi se gandesc la faptul ca acul e un simbol falic si ca intepatura in degetul reginei trimite la actul sexual (dureros) in urma caruia isi pierde  regina virginitatea- petele de sange pe zapada alba (curata)? Mmm… ok, sa reformulez, ca poate v-a trecut prin cap. Ideea care trebuie dezbatuta este: cat de important este sa interpretam simbolic secventele sexuale, cam cat ne ajuta in folosirea si intelegerea basmelor, si cam cat de relevante sunt aceste interpretari pentru un copil?😀

One thought on “Calatorie spre centrul Sinelui. O calatorie de basm (I)

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s