Mituri si controverse (III)

I

II

In carte, Sheldon aminteste trei foarte importante mituri care roiesc in jurul basmelor. Din fiecare se desprind alte controverse care par sa fi inconjurat lumea povestilor pentru copii. Bineinteles ca aparitia psihanalizei si a psihologiei copilului ca domeniu psihologic singular, au influentat felul in care parintii si adultii in general privesc “instrumentele” educative si de joaca pe care le pun la dispozitie copiilor.

Pe de alta parte, interesul starnit de Bettleheim cu a sa psihanaliza a basmelor, prin care dezvaluia continutul erotic si modul in care povestile acceseaza complexele si reflecta dezvoltarea psihosexuala, e umbrit acum de grija, cel putin declarativa, pentru programele tv si video din ce in ce mai violente.

Mitul 1: Basmele sunt pentru copii.

Initial basmele circulau drept povesti pentru adulti. Era o forma de amuzament si de distractie, deschisa oricui, indiferent de statut social si de educatie. Ceea ce a ajuns azi la noi este un ecou a ceea ce odata insemnau istorioarele care trebuiau pe de  o parte sa comunice un mesj moralizator si pe de alta parte trebuiau sa satisfaca natura lasciva si inclinata catre scenarii in care Eros si Thanatos se impletesc.

Incarcatura sexuala, scenele erotice care acum sunt presupuse, intuite, in urma modificarii basmelor de-a lungul timpului (in Alba- ca- Zapada ori in Rapuznel), erau cat se poate de evidente in unele dintre versiunile mai putin cunoscute ale Cenusaresei sau Frumoasei Adormite. In ultimul basm, de exemplu, dupa ce ajunge in turnul in care Frumoasa isi dormea somnul profund, printul o violeaza si apoi pleaca in regatul sau, lasand-o pe fata insarcinata. Intr-o alta versiune este vorba chiar de un viol in grup.

Culegatorii de basme ca Fratii Grimm (care, Mitul 2, nu sunt si autorii basmelor), au inteles ca forma bruta (si brutala) in care circulau basmele le condamnau sa ramana in spatele paravanurilor, spuse soptit, ori menite sa incante doar un anumit tip de public…

Asa ca, au aparut modificarile

modificari ce au continuat chiar si in ziua de azi, prin aparitia productiilor cinematografice.

Primul set consistent de modificari s-a facut in directia ascunderii anumitor tipuri de problematici, cum ar fi incestul sau violul, primul pentru ca ataca direct nobilimea (sub pretextul pastrarii sangelui curat), iar al doilea deoarece femeile erau in mod cert un public pretios pentru aceste basme. Fantasma violului este, insa, lasata sa planeze in unele scene din basm, ca o posibilitate, ca o descaracare, in acelasi mod in care detaliile de cruzime (transformate in indicator in interpretarea anumitor testelor psihologice) si violenta favorizeaza o astfel de descarcare pulsionala.

Al doilea val de modificari a aparut odata cu ecranizarea de catre Disney a basmelor clasice. Detalii importante din basme sunt omise, fie pentru continutul lor fie pentru a taia din dimensiunea povestii,  accentul cade pe alta problematica (Pinocchio- in versiunea orginala a povestii, tema minciunii este tratata fugitiv, si i se aloca cateva randuri in cele 200 pe care le are. In versiunea Disney, tema centrala este doar minciuna, si nu lenea, asa cum a intentionat Collodi), personajele negative sunt conturate altfel sau li se atribuie caracteristici noi. De exemplu, in basmul Mica Sirena vrajitoarea cea rea era infatisata drept o fiinta abominabila, infioratoare, o veritabila death’s bride, iar in varianta Disney, apare ca o matroana pulsand de sexualitate, cu niste buze lascive si sani imensi. Sexualizarea personajului nu este intamplatoare, daca ne gandim la rapiditatea cu care copiii pot intra azi in contact cu informatii de natura sexuala inca de la varste foarte mici.


1910

In mod cert, imaginea dintr-un desen animat nu poate ramane fidela intru totul imaginii sugerate de textul unui basm, care de multe ori contine scene de canibalism, sadism, violenta extrema. Pe de alta parte, minimalismul si schematismul, impopotonate cu culori tari, nu sunt o solutie pentru indulcirea acestei laturi usor macabre. Si, intr-un anumit sens, nici nu trebuie.

S-a pus problema in ce masura modificarile actuale afecteaza capacitatea basmului de a functiona ca un catalizator pentru diferite tensiuni si conflicte interioare. Cred ca ne putem referi pe de o parte la problema scaderii tensiunii din basm, care, da, afecteaza dramatismul si realismul cu care copilul se transpune (Sheldon amintea de o moda in basmele si povestile fantastice contemporane, ca la final autorul sa-si trezeasca din vis personajul, presupunand ca nimic din ce-a trait nu e real si deci se poate intoarce la viata lui de pana atunci), dar pe de alta parte ne putem gandi la alte dimensiuni ale basmelor clasice care pot fi accentuate si folosite (ca in cazul lui Pinocchio).

Pe de alta parte, centrarea pe anumite detalii dar omiterea altora este in defavoarea capacitatii transformatoare a basmului.

La sfarsitul lui Pinocchio, versiunea originala prezinta un copil complet diferit de jucaria pe care, desi neinsufletita, nu o arunca ci o pastreaza! Detaliul este extrem de reprezentativ pentru modul adult si complex de a privi problema renuntarii la vicii si dezvoltarea de sine. Disney ne prezinta un baietel identic, ca si cand jucaria nici n-ar fi existat. Finalul lui Disney este mult mai sarac decat cel imaginat de Collodi.

Bineinteles ca motivul pentru care sunt facute modificarile este la fel de important, deoarece in cazul lui Disney, el prefera sa se adreseze copiilor, in primul rand, si abia apoi adultilor. Iar cand e vorba de adulti, in special parinti.🙂

Ultimul Mit este legat de credinta ca basmele predau lectii de viata. N-as spune ca este un mit, ci doar ca nu merita sa limitam basmele la o singura latura a lor- cea educativa, moralizatoare.

2 thoughts on “Mituri si controverse (III)

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s