(0), lista celor opt (si altele)

(0) Postul Radom8, al lui Xelomon, n-a fost deloc random in sirul de evenimente fericite din ultima perioada… de fapt, e una din bucuriile care-a adaugat un plus de sens acestor legaturi care se stabilesc in coloana din dreapta a blogului- acolo la lucrurile care merita! Merita doar si pentru simplul fapt de a afla astfel de vesti frumoase, despre oameni pe care ii citesti de un an…🙂 Felicitari, Xelo si Dorin, vin vremuri frumoase si intense pentru voi! Bucurati-va! (eu o fac, sa stiti!😀 )

(I)

Cel putin la un lucru sunt bune cartile astea enciclopedice, cum sunt cele din seria Raftul de Cultura, despre Filme: constituie o baza buna pentru crearea unor liste- de citit, de urmarit, de ascultat.

Asa mi-am revitalizat programul cinematografic… cu vreo 44 de titluri pe care vreau sa le vizionez, candva.

Azi am terminat de vazut (1) Morte a Venezia, R: Luchino Visconti, adaptare a cartii lui Thomas Mann. Imi place foarte mult succinta descriere de pe imdb, care sintetizeaza perfect frumusetea dar si dificultatea filmului: “A visionary masterpiece (but not for those with short attention spans)!”. In timp ce-l vizionam, am avut o senzatie ciudata ca in ultima vreme, datorita schimbarilor abrupte, viata si-a pierdut cursivitatea, si muzica, si pauzele dramatice, si adiourile, si revenirile.

Planuiesc urmatoarele vizionari (au mai ramas 7):

Blowup (1966), R: Michelangelo Antonioni

Network (1976), R: Sidney Lumet

Peeping Tom (1960), R: Michael Powell

The Blackboard Jungle (1955), R: Richard Brooks

The Apartment (1960), R: Billy Wilder

Designing Woman (1957), R: Vincente Minelli

Les Diaboliques (1955), R: H.G.Clouzot

(II)

De vreo doua luni ma tot abtin de la a mai cumpara carti; uaa, si ce mare e tentatia. Am rezistat in fata ofertelor celor de la Leda, Nemira si Polirom. Dupa cat de mult efort am depus si dupa cat de intensa si irationala era pornirea, imi dau seama ca si achizitionatul cartilor era o dependenta la fel ca oricare alta, indiferent cat de “culturala” ar fi. Si orice dependenta, tocmai pentru ca are niste resorturi inconstiente, scade din valoarea chiar si celui mai nobil act. Cand incepi sa cumperi si sa consumi cartile la fel ca pe tigari, e timpul sa-ti pui problema daca nu cumva e timpul “sa te lasi”.

Asadar, de doua luni nu mai cumpar. Sunt sigura ca oferte vor mai fi, si ca titlurile care mi-au parut interesante acum se vor mai gasi. Nu-i nici o graba, nicaieri. Iar noutatile… raman noutati chiar si dupa un an- doi.🙂 E o noutate personala, si asta e de ajuns.

(III)

Ceva foarte frumos: Smoke Art… amintire pentru Giovanni Papini

” – Priviti, dar repede! Intipariti-va in minte aceasta forma! Dupa cateva minute, statuia va disparea, ca o melodie care se sfarseste!

In adevar, incet, incet, fumul, dilatandu-se, o diforma; fantasma se desfacu si se topi intr-o ceata intunecoasa, care disparea printr-o deschizatura a tavanului de sticla.

Capodopera mea a murit, cum mor toate capodoperele! exclama Matiegka. Dar ce intereseaza? Pot sa fac la loc cate vreau! Orice opera e unica si n-are alt scop decat sa fie bucuria unui moment unic! Ca o statuie dureaza zece secole, sau zece secunde, ce deosebire este in raport cu eternitatea, deoarece atat cea de mamora cat si cea de fum trebuie, pana la urma, sa dispara? ” (Gog, Noua Sculptura)

(IV)

Am devorat multe seriale in ultima vreme, printre care si Grey’s Anatomy. Ce-am inteles eu din cele sase serii- and counting- este ca toti doctorii se combina intre ei, ca, desi combinatiile ies naspa, continua sa se combine, si ca asistentele sunt purtatoare de sifilis- asta pentru ca si ele s-au combinat cu doctori. In rest, serialul a supravietuit din coloana sonora si din felul aproape traumatizant in care si-a schingiuit personajele- pe unele punandu-le la un pas de moarte, pe altele chiar omorandu-le, sau facandu-le sa asiste neputincioase la moartea celor dragi. Viata-i nasoala dar nici toate catastrofele nu se pot ingramadi intr-un singur spital.

De-asta House e… pur si simplu E! m vazut ultimul episod de doua ori, dar nu neaparat pentru povestea lui, ci pentru imagini. House la psihoterapuet, intr-o camera intunecata, cu geamuri imense, prin care se vede un tinut mohorat si inecat de ploaie… Da, merita si o a treia vizionare.

(V)

Pe unde-am zabovit si mi-a placut… Ziegfeld’s girls (via Moonlighblues), My personal DNA test (e chiar interesant si nelinistitor de potrivit), Gilbert Garcin, Soundtraku livresc (de la Dragos, superba ideea!), Redescoperind verdele (lui Manole), Cartea ei (si-a mea…)- iar muzica de pe site este oferita de soundtrakul filmului Twin Peaks, Poemul din acea sambata 54, Scoica (amintire pentru Lucian Blaga, via Once upon a time in the cinema), Efectul Puric (via Flavius Obeada), Zodia lui Nabokov (Masa Pustie), Aici e locul meu de joaca (Ipo); si-au mai fost, dar le-am pierdut urma. Putin mai tarziu, dar important: Un scop in viata, de Ghost, 10 current obsessions de la Antropophagie, pe care le impartasesc si eu (bijuterii din fosile am vazut anul trecut in Brasov, si mi-a stat gandul la ele mult timp…) si ganduri la 25 de ani, tot de la ea.

10 thoughts on “(0), lista celor opt (si altele)

  1. Mmmm, ce de idei de filme faine! În afară de The apartment, tre’ să le văd şi eu🙂 Death in Venice şi Blowup sunt pe listă de ceva vreme, mulţam că mi-ai amintit🙂

    Mă pui pe gânduri cu dependenţa de cumpărat cărţi…nu cred că scade valoarea actului în sine şi, în plus, încă mai caut cărţi pe care nu le-am achiziţionat la timp şi nici prin anticariate, nici pe net, nu le-am mai găsit…oricum, o să mai analizez ideea🙂

  2. Irina says:

    Dupa ce termin lista asta de opt, o voi inlocui cu urmatoarea lista.😀 Sper doar sa le gasesc pe majoritatea.

    Cred ca valoarea unui lucru sta si in felul (nu neaparat in sensul modus operandi ci in sens de motivatie) in care e facut, nu doar in faptul ca e pur si simplu facut. Cel putin asa simt- in legatura cu cumparatul de carti si cititul. Poate tu ai un ritm de lectura care iti permite sa te ocupi de majoritatea titlurilor pe care le cumperi; eu ajunsesem sa fac din cumparatul cartilor un hobby in sine, iar cititul meu nu se imbunatatise oricum. “A avea” – pentru ca despre asta e vorba- nu e chiar asa important.

  3. Si mie imi plac enciclopediile alea… ma gandesc ades sa le iau pe alea cu 1000 de filme, carti si melodii si sa ma pun la treaba…
    Imi ajunge o viata oare?

  4. Înţeleg perfect ce vrei să spui…şi eu am ideea asta că este important şi cum faci şi că, uneori, preţuirea unui act este dată şi de frecvenţă, de stare şi chiar de cât îţi este de accesibil…Din păcate, nici eu nu am un ritm de lectură pe măsura celui de cumpărare, ca să zic aşa, şi, când văd cărţile aşteptându-şi rândul pe raft, uneori mă deprimă faptul că nu reuşesc să petrec cât timp aş vrea eu citind, alteori, mă motivează să las tot şi să citesc…Şi visez la nişte zile de concediu în care doar să stau în pat şi să citesc…cartea şi ziua cum îmi permiteam pe vremuri…eh…dream on :))

  5. Irina says:

    Diana, sa stii ca seria asta de trei volume despre filme e foarte buna. Iti da exact un imbold si o baza de la care poti porni in cautari. Mi s-au lungit si mie privirile dupa cartile despre care zici, dar din fericire pretul m-a impedicat pana acum.😀

    Rontziki, uau, cartea si ziua.. chiar, ce vremuri!!! Si nici una nu-i la pensie!😀😀

  6. ghost says:

    Multumesc frumos de citatie, desi nu sunt prea sigur ca o merit. Florin (Sorin) mi-a pus de ceva vreme o chestie de gandit (guest post la mine in top 10), si am rumegat-o pana mi-a iesit.🙂
    P.S. Nu cred ca link-ul ajunge la mine, totusi.

  7. (0) multumim mult, Irina! apropo, sa stii ca in alegerea numelui a contat mult si faptul ca toate Irinele intalnite [real sau virtual] sunt foarte interesante ca fire…

    (1) enciclopediile dau cateva repere si deschid apetitul – timp pe masura sa fie!

    (2) aaah, ca bine zici, cumparatul compulsiv al cartilor (pentru placerea de a fi acolo, cine stie cand le-oi citi) e o problema. la mine, a rezolvat-o scurt spatiul. nu mai am book shopping spree pana nu gasesc un loc decent de asezare [covorul de langa pat nu e o optiune].

    (3) cat de frumos… ma gandesc ca e, totusi, o diferenta intre sculptura marmurii si cea din fum. Prima va influenta cateva generatii de artisti, va pune la munca istorici si curiosi, va dezvalui cate ceva despre perioada in care a fost creata [macar un ideal feminin :P]. In timp ii poate creste influenta si aprecierea – majoritatea, oricat de inculta, ia Venus din Milo ca pe un etalon.
    Pe cand cea de fum, eterica, cere o sensibilitate aparte pentru a fi vazuta si apreciata. Influenta ei asupra fiecaruia e teribil de subiectiva. As zice ca e o manifestare de arta mai degraba filozofica decat statuia din marmura [care apeleaza mai mult la estetism].

  8. Irina says:

    Xelomon,

    Interesant are atat de multe sensuri.😀

    Si eu tot asa am ajuns… cu cartile pe jos, in turnuri ridicate pe birou, sau gramada unele peste altele. Are vreun sens? Sa nu mai spun de cate am pe calculator…

    Ce-mi place la ideea unei sculpturi in fum este ca “trebuie sa fii acolo”, ca sa o vezi. Stiu care pare ciudat, dar sa fii acolo ca o metafora pentru a fi mai prezenti si mai constienti in viata, pentru a surprinde chiar si cele mai efemere si delicate forme ale ei.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s