Ce-ar fi daca…

Germania si Japonia si-ar fi impartit lumea in urma Celui de-al doilea Razboi Mondial, evreii ar fi fost vanati, negrii ar fi fost sclavi, japonezii ar fi vrut sa fie americani,  cultura americana antebelica ar fi fost ultimul firicel ramas impotriva omogenizarii identitare, si ea supravietuind prin obiecte artizanale- multe dovedite niste falsuri- iar oameni aparent fara legatura unii cu altii ajung sa fie prinsi in niste comploturi care se devoaleaza abia aproape de sfarsi; iar in miezul tuturor se afla o carte misterioasa, in care un autor curajos se gandeste la ce-ar fi fost daca Germania si Japonia ar fi fost infrante…

Si ce-ar fi daca nimic din toate astea n-ar fi, de fapt, miza reala a unei carti excelente- “Omul din castelul inalt”, de P. K. Dick. Elementele-cheie sunt I Ching- Cartea Schimbarilor, talentul machiavelic al lui PKD de a constru scenarii paranoide atat de credibile, si pasiunea lui pentru intrebarea fundamentala… ce este real si ce nu?

Iar pentru ca in general scrierile lui Dick sunt chiar mai mult decat atat, am fost fascinata, inca o data, de eleganta cu care plonjeaza, aproape fara efort, desi cu mare, foarte mare intensitate si daruire, in cele mai adanci ape sufletesti. Producand valuri. Personajele lui sunt reale, chiar daca mintea le joaca feste, si chiar daca realitatea perceputa de mintea lor e in continua schimbare, suspusa indoielilor, fricilor, anxietatii. Nici unul din protagonisti nu este din poveste asa cum a intrat, iar asta ma face sa apreciez, asa cum apreciez si la Bradbury (na!), atentia si fascinatia pe care le are fata de delicatul si impresionantul “mecanism”, care este omul.

(Baynes, german, contraspionaj, reflecta in urma intalnirii cu Lotze, un nazist infocat)

Sunt inrudit rasial cu omul asta? Atat de strans incat sa fim sub toate aspectele si in toate sensurile la fel? Atunci, exista si in mine o urma de nebunie.

Dar ce se intelege prin nebun? O definite legala. Ce inteleg eu? O simt, o vad, dar ce este?

Este ceva ce fac ei, sunt ei ceva. Este inconstienta lor. Lipsa lor de cunostine despre altii. Este inconstienta lor cu privire la ceea ce le fac celorlalti, distrugerea pe care au provocat-o si o provoaca. Nu. Nu e asta. Nu stiu; o simt, o intuiesc. Dar… sunt cruzi cu buna stiinta… asta e? […] Oare ignora parti ale societatii? Da. Dar este mai mult de-atat. Sunt planurile lor. Da, planurile lor. Cucerirea planetelor. Ceva innebunitor si demential, cum a fost cucerirea Africii, si inainte de asta, cucerirea Europei si Asiei.

Perspectiva lor este cosmica. Nu un om aici, un copil aici, ci o bastractiune: rasa-patrie. Volk. Land. Blut. Ehre. Nu despre oameni onorabili, ci despre insasi Ehre, onoare; abstractul este real, realul este invizbil pentru ei. Die Gute, nu oameni buni, ci omul asta bun.

Dar mai e un lucru care mi-a placut mult, ce-a tinut de talentul literar al lui Dick. Faptul ca reusea sa schimbe subtil perspectiva asupra unui personaj, schimband contextul si unghiul si felul in care, foarte elegant, il dezgolea dintr-odata de framantarile si dimensiunea lui sensibila umana, supunandu-i, pur si simplu, comportamentul de multe ori vazut stangaci, analizei reci. Asa se intampla cu Ed, un tip foarte priceput in a lucra cu materialele intr-o uzina de constructii, care impreuna cu un evreu, Fink, masluieste obiecte artizanale, pe care Chlilda le vinde drept autentice oamenilor. Ed si Fink se apuca sa de facut bijuterii- de data asta chiar originale- din diferite materiale combinate, lipite, topite. Ed se duce la usa lui Childan sa-i prezinte creatiile, si din omul hotarat, cu un plan, care dezbatea frenetic avantajele si viitorul unei astfel de afaceri, care incerca sa-si controleze bine emotiile si sa se concentreze pe ce are de facut, se transforma, in acel context, din acel unghi, departe de vuietul gandurilor sale, pe care nu le mai putem auzi, intr-un tip stangaci, repezit, framantat, care habar n-are ce vrea, si care spera la orice firimitura din partea potentialului cumparator. Dar si Childan se schimba… din vanzatorul umil, disperat sa fie pe planc clientului, disperat sa caute obiectul perfect, imposibil de respins, se transforma in comerciantul care miroase de la o posta un diletant, si care se joaca cu nervii si cu nepriceperea lui.

De fapt, totul in care este supus Schimbarii, si in fapt, asta e marea tema a cartii… asemeni I Chingului, care dezvaluie cu fiecare interogatie, drumul omului mare sau omului mic, ameninta sau incurajeaza mersul pe calea de jos, a umilintei, sau cea de sus, a puterii si actiunii, asa si personajele… si intreaga istorie. Care pare sa fi fost o suita de alegeri, dintre linii frante, de 6, sau compacte, de 9, puternice sau slabe… o suita de hexagrame.

(e intereasant de folosit, chiar si o data, din curiozitate, cartea I Ching. Oricum, amuzant cum japonezi si americani se joaca pentru a-si afla destinul apeland la intelepciunea si misticismul chinez…)

2 thoughts on “Ce-ar fi daca…

  1. N-am mai citit SF de multisor. Preferam Bradbury, nu era foarte techno.🙂 Oricum, situatia sta cumva cum a prefigurat K. Dick. Doar ca lumea si-au impartit-o aliatii anglo-americani cu sovieticii.

  2. Irina says:

    Nici eu nu mai citisem de cam mult timp… dar un PKD nicioadata nu refuz! Ma uimeste varietatea cartilor lui (a povestilor, ok, ca temele sunt cam aceleasi- avea si omul demonii lui). Cum e posibil sa-i fi citit deja cinci, si sa abia astept sa le termin si pe celelalte patru ramase? :))

    Si eu tot pe Bradbury, si din acelasi motiv! Nu-i asa ca vorbeste atat de frumos despre oameni in “Cronicile Martiene”? E una din preferatele mele… dar sa vezi “Now and Forever”. Prima mea carte- romana, adica- citita in engleza.😀 E sensibil si poetic si tare bland si intelegator cu natura umana- sau asa l-am simtit eu.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s