despre inima

Astazi mi-a spus cineva, alegand intre una portocalie si una rosie:

“tie iti dau inima coapta”

Am simtit ca am corpul numai inimi. Intr-un fel mai domol, inca mai simt asta.

Pe drum spre casa, mi-a tot rasunat in minte ideea asta a inimii coapte… a faptului ca uneori gandim ca “nimeni nu ne vrea- inima”, fara sa ne intrebam daca ea este pregatita (coapta) pentru a fi primita. Mai cruda, mai trecuta… unele se iau pentru a fi crescute, altele se rup  chiar in momentul in care codita ce le tine slabeste- perfect-, altele asteapta sa fie culese, alese. Asta inseamna ca inima nu alege? E aleasa? Care-i partea din noi care e capabila sa “aleaga”? Cum s-ar spune, dintre doi, unul a fost “treaz”, unul “adormit”?  Bineinteles, o putem oferi noi…Ma duc depaaaarte. E o tema la care voi medita cu mare placere.

Carti pe tema “inimilor”?😀 Asta cred ca as citi acum.😀

Si ca veni vorba de fructe…

si

Have you ever thought

about  what protects our hearts

Just a cage of ribbones

and other various parts

4 thoughts on “despre inima

  1. Cărţi despre inimi zici…perfect! Recomand Mecanica inimii de Mathias Malzieu, o cărticică, mai bine zis, exact despre inimi🙂
    Lăsând cărţile la o parte, cred că inima alege şi nu poate alege decât când e coaptă, pregătită…

  2. feeria says:

    Am citit-o. La ea m-am gandit prima data, ca a fost putin mai recenta. De fapt mai citisem o povestioara de Cartarescu, A patra inima. Si Craia Zapezilor.😀

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s